Refugiații îi învață pe maghiari cum să facă artificii pentru Ziua Națională a României

941

Spre deosebire de frații lor împrăștiați prin Câmpia Panoniei, maghiarii din Ardeal sunt mult mai civilizați. Nu uită că până nu demult și ei tot un popor migrator au fost așa că, în loc să construiască garduri cu sârmă ghimpată la granițele Ținutului Secuiesc, îi primesc pe refugiați cu Kurtos Kolacs și palincă.

Aceștia au trimis deja o scrisoare oficială către președintele țării prin care îl înștiințează că ei sunt de acord să fie înființate niște centre de refugiați chiar în inima Ținutului Secuiesc cu condiția ca noii veniți să învețe limba maghiară.

“Igen. Noi am auzit că migranții sunt oameni buni și săritori și ne-am gândit noi ce frumos ar fi să facem un fel de schimb de experiență cu ei. Cu românii am încercat, dar ei sunt așa de greu de cap de abia-și leagă șireturile la opincă. Așadar, am decis să încercăm cu migranții. Noi învățăm la ei limba maghiară și cum să facă Kurtos kolacs și ei învață la noi cum să facem artificii pentru frați români. Noi o să facem niște artificii mari și frumoase și o să le dăm drumul de Ziua Națională a României. Vrem să le arătăm fraților noștri români, că și noi știm să ne bucurăm de ziua lor națională. No!”, povestește cu mândrie Istvan Kolacs.

Imediat ce au primit această invitație, de bucurie că au dat în sfârșit peste niște europeni care sunt gata să-i primească cu brațele deschise, mai mulți migranți și-au scos puștile și-au început să tragă în stânga și-n dreapta cu gloanțe după cum se poate vedea și-n filmulețul de mai jos, uitând cu totul că sunt într-o țară curată și pașnică a Uniunii Europene.

Singura problemă este că maghiarii s-ar putea să aibă de așteptat un pic întrucât, din greșeală, au trimis cererea către Iohannis și nu premierului, iar la cum vorbește de rar Iohannis, s-ar putea să transmită mesajul mai departe către premier doar peste vreo 100 de ani, astfel că ordinul de construcție al taberei de refugiați ar putea veni si mai tarziu, peste 2-3 generații.

Orice-ar fi maghiarii spun că nu se grăbesc să plece din zonă în următorul mileniu, însă nu-s siguri că-i vor mai prinde pe români pe acolo, după cum bine precizează unul dintre locuitori.